Pachet Autori Romani. Poezii

Pachetul contine volumele:Nicolae Labis, Poezii (240 pagini), George Cosbuc, Poezii (256 pagini), Grigore Alexandrescu, Poezii (184 pagini), George Bacovia, Poezii (208 pagini), Octavian Goga, Poezii (192 pagini), St.O. Iosif, Poezii.Proza.Traduceri (208 pagini);Nicolae Labis, Poezii-Moartea lui Labis deschide o intreaga problematica asupra poeziei romane contemporane.Toti poetii de azi ii sufera intr-un fel influenta,mult mai mult,reiau,decat sufera influenta poeziei sale.Este clasica intrebarea:ce s-ar fi intamplat daca Labis n-ar fi murit?Azi, el ar fi avut varsta de [80 si ceva de ani],fiind mai tanar,deci, decat multi dintre membrii generatiei ?60,care se dezvoltasera „in plasa“ vibrantelor sale poeme.M-am oprit asupra problemei mortii lui Labis si pentru ca aceasta mi-a clarificat un lucru pe care-l cred important,si anume ca istoria e facuta cel putin in egala masura din goluri,cat din plinuri.Din ceea ce ar fi putut sa fie dar n-a fost,cat din ceea ce a fost.Ratand sansa de a se impune ca mare poet,Labis s-a realizat totusi pe deplin,devenind un mare simbol,un mit.Prin insasi absenta sa el creeaza prezenta. […] Labis ramane actual,atat prin poezia sa,cat mai ales prin masca sa tragica,prin destinul sau straniu de jertfa,de fecundator prin absenta.(Mircea Cartarescu);Octavian Goga, Poezii-Poezia lui Octavian Goga are o puternica functie incantatorie.Patetica,duioasa,melancolica,trista,incarcata cu accente de revolta, creatia lirica a scriitorului ardelean are un larg acces spre cititori atat prin darurile ei eufonice,deci prin marea expresivitate sonora a unor cuvinte,cat si prin capacitatea de reprezentare a unei realitati, perceputa printr-o stare de suflet.;Grigore Alexandrescu, Poezii-Neinduplecat,duios si maret,muscator si zambitor in aceeasi vreme,asa ni se arata in „Satire“. Biciuitor in „Fabule“,dansul croieste o lume noua, lumea dobitoacelor ce vorbesc,a dobitoacelor ce vin din adancul codrilor,si,fermecate de puterea vrajitorului-poet,injgheaba,sub ochii nostri,o viata noua,menita sa ne indrepte pasii,sa ni-I intoarca dintr-un drum,tinandu-I pe un altul.(Emil Garleanu);George Cosbuc, Poezii-George Cosbuc a fost,inainte de Primul Razboi Mondial,cel mai popular poet roman,asa cum va fi G. Topirceanu,dupa acelasi razboi si Nichita Stanescu,dupa cel de al Doilea.Manualele de scoala isi au pana astazi in G. Cosbuc pe unul din favoritii nelipsiti din ultimul secol. Maiorescu a vazut in G. Cosbuc pe cel mai de seama urmas al lui Eminescu.N-a fost sa fie.Daca Eminescu a deschis drumul noii poezii,aceleia din secolul XX,Cosbuc l-a inchis pe acela al vechii poezii din secolul XIX.Poezia lui Cosbuc este astazi citita mai ales de elevi, parand si fiind o poezie care evoca adolescenta si copilaria in lumea satului de odinioara.(Nicolae Manolescu);George Bacovia, Poezii-Prima jumatate a secolului XX a fost dinamizata de diferitele experiente artistice romanesti si europene,cu structuri complicate,cu un limbaj innoitor,cu problematizari filozofice,cu o tehnica modernista de compozitie.In acest climat literar se afirma,cu originalitate,Bacovia, un poet simbolist,dar cu „sensibilitati expresioniste (cu deschidere spre metafizic)“,cum il numeste Ion Simut.(Lucian Pricop);St.O. Iosif, Poezii. Proza. Traduceri-Adevarata placa turnanta a poeziei noastre de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX,Iosif a putut fi considerat modernizatorul la noi al baladei romantice germane care a ajuns (si pe aceasta cale) la Radu Stanca si St. Aug. Doinas.In „Istoria“ lui,I. Negoitescu citeaza „Clopotele din Nurnberg“,o poezie scrisa in 1911,dupa o calatorie in Germania (cum aflam din scrisoarea pe care poetul o adreseaza editorului sau, Emil Cioflec).Criticului i se pare ca poezia „suna a bune traduceri din vechiul lirism german“ si ca Radu Stanca „va realiza baladismul sau superior“, „pornind de aici“.Doinas a cunoscut si comentat unele din traducerile lui Iosif,e drept,pe cele din Shakespeare. [...]Traducerile sunt exceptionale.Nimeni inainte de Ion Pillat n-a tradus mai mult si mai divers.(Nicolae Manolescu)