Produsul a fost adaugat in cos
OutOfStock
5257smart.md
Povesti, Ioan Slavici
Nu este in stoc
Povesti, Ioan Slavici
Cod produs 221207794
91 lei
199 lei
An publicare2019
AutorIoan Slavici
BrandCartex
ColectieCartile elevului smart
Continut pachet1 x Carte
Dimensiune (mm)130 x 200
FormatFizic
GenFictiune
ISBN / ISSN9789731048673
LimbaRomana
Numar pagini216
Tip copertaBrosata
SubgenLiteratura clasica
Toate caracteristicile
Adreseaza o intrebare consultantului
Arata numarul
Descriere
Caracteristici
Povesti, Ioan Slavici
Consemnarea lui Slavici ca autor de povesti este una sporadica. Ignoranta criticii se ascunde sub paravanul senzationalului prin dimensiunile luate de cele cateva titluri devenite clasice, Slavici fiind (re)cunoscut mai cu seama prin nuvelistica sa, prin romanul Mara ori prin scrierile memorialistice. […]
„Intreaga copilarie a mea n-a fost alta decat o poveste lunga si frumoasa… Cat am fost in casa parintilor mei, am ascultat, cat am fost departe de ea, am spus povesti: povestea a fost fondul placerilor mele din copilarie“, marturiseste Slavici in scrisoarea ce avea sa introduca Zana Zorilor in Convorbiri literare, anul VI (1872), nr. 3, 1 iunie. […]
Slavici deschide drum lui Creanga, prin afirmarea, ca principiu artistic, a libertatii „prelucatorului“ de a alege variantele si episoadele si de a intocmi „un intreg nou“. Nu este mai putin adevarat ca si Creanga il va influenta pe Slavici. Deosebirile dintre cei doi povestitori sunt foarte mari, desi pornesc de la fondul comun al creatiei noastre populare. Ele se fac simtite sub raportul realizarii artistice, dar si prin atitudinea fata de fabulos. Creanga se mentine in granitele a ceea ce intelegem prin poveste, dar trateaza, adeseori, fabulosul cu mijloace realiste. Slavici procedeaza invers si „naratiunile“ concepute realist sunt investite cu atributiile povestilor prin introducerea fabulosului. Lucian Pricop
Документация
Povesti, Ioan Slavici<p><strong>Povesti, Ioan Slavici</strong></p><p> </p><p> </p><p>Consemnarea lui Slavici ca autor de povesti este una sporadica. Ignoranta criticii se ascunde sub paravanul senzationalului prin dimensiunile luate de cele cateva titluri devenite clasice, Slavici fiind (re)cunoscut mai cu seama prin nuvelistica sa, prin romanul Mara ori prin scrierile memorialistice. […]</p><p>
„Intreaga copilarie a mea n-a fost alta decat o poveste lunga si frumoasa… Cat am fost in casa parintilor mei, am ascultat, cat am fost departe de ea, am spus povesti: povestea a fost fondul placerilor mele din copilarie“, marturiseste Slavici in scrisoarea ce avea sa introduca Zana Zorilor in Convorbiri literare, anul VI (1872), nr. 3, 1 iunie. […]</p><p>
Slavici deschide drum lui Creanga, prin afirmarea, ca principiu artistic, a libertatii „prelucatorului“ de a alege variantele si episoadele si de a intocmi „un intreg nou“. Nu este mai putin adevarat ca si Creanga il va influenta pe Slavici. Deosebirile dintre cei doi povestitori sunt foarte mari, desi pornesc de la fondul comun al creatiei noastre populare. Ele se fac simtite sub raportul realizarii artistice, dar si prin atitudinea fata de fabulos. Creanga se mentine in granitele a ceea ce intelegem prin poveste, dar trateaza, adeseori, fabulosul cu mijloace realiste. Slavici procedeaza invers si „naratiunile“ concepute realist sunt investite cu atributiile povestilor prin introducerea fabulosului.
Lucian Pricop</p><p> </p>
<p>
</p>221207794221207794
5257
5257
