Ulise, James Joyce

EDITIE CENTENARA 1922‒2022

„In Ulise gasesti terenul perfect pentru testarea oricaror teorii. Istoricilor le ofera imaginea fascinanta a Dublinului intr-o vreme de relativa pace, doar cu semne vagi ale schimbarilor viitoare. Pentru criticii literari e mana cereasca, datorita configuratiilor, jocurilor lexicale, parodiilor si referintelor ascunse. Pentru cititorul obisnuit, el functioneaza exact ca maratonul pentru atleti. E o provocare, iar apoi, pentru cei care au citit cartea, un motiv de mandrie. [...] Ulise debordeaza de ironie, hilaritate nepretentioasa si inalta seriozitate. Publicat la aniversarea varstei de 40 de ani a lui Joyce, celebreaza ceea ce se intampla cand un scriitor irlandez re-creeaza romanul englez.“ — COLM TÓIBÍN, Financial Times, ianuarie 2022

„Daca as fi intrebat care este cel mai realizat personaj din literatura de dupa Shakespeare si Cervantes, n-as ezita: Poldy [Leopold Bloom] este cel mai complex si ar primi votul meu.“ — HAROLD BLOOM, Genius: A Mosaic of One Hundred Exemplary Creative Minds, 2002

„Joyce a radicalizat literatura, astfel incat aceasta nu-si va mai reveni. A reconstruit naratiunea, si pe cea externa, si pe cea interna; ne-a schimbat conceptia asupra constiintei diurne si a inconstientului nocturn. Ne-a facut sa reconsideram limbajul ca produs si promotor al inchipuirilor inconstiente. Acestea nu i se impuneau ca experimente sau inovatii; Joyce nu se vedea ca un experimentator. Mai degraba erau solutii pentru problemele literare si intelectuale pe care si le punea el insusi.“ — RICHARD ELLMANN, „Joyce In and Out of Art“, din Four Dubliners, 1987

„Ulise era imaginea unei posibile forme a lumii noastre, dar, intre imagine si lumea reala careia ii conferea forma, exista, inca, un cordon ombilical: afirmatiile cu privire la forma lumii se traduceau in comportamente umane, cititorul capta un discurs general despre lucruri printr-o coborare in realitatea lor vie. Tratat de metafizica, Ulise este si manual de antropologie si de psihologie, un ghid Baedeker, usor de manuit, al orasului unde oricare fiu al omului isi putea recunoaste patria si compatriotii.“ — UMBERTO ECO, Poeticile lui Joyce, 1966

JAMES AUGUSTINE ALOYSIUS JOYCE s-a nascut la Dublin pe 2 februarie 1882. Educat in scoli iezuite, apoi studiind la University College din Dublin, James este interesat de literatura si de limbile straine. In 1902 pleaca la Paris ca sa studieze medicina, dar, dupa un an de privatiuni, se intoarce acasa, unde mama lui e pe moarte. In 1904 pleaca din nou pe continent, impreuna cu Nora Barnacle, care i-a stat alaturi toata viata si i-a daruit o fiica si un fiu. Din 1905 pana in 1915 locuieste la Trieste. In 1907 publica volumul de poezie Chamber Music, iar in 1914, dupa aproape zece ani de lupta cu editorii, care considerau textele prea indraznete, daca nu chiar imorale, volumul de povestiri Oameni din Dublin (Dubliners), primit cu entuziasm de Ezra Pound. Acesta va deveni marele sau prieten, care il va sprijini constant. In 1915, din cauza intrarii Italiei in Primul Razboi Mondial, Joyce pleaca din Trieste si se stabileste la Zürich, unde ramane pana in 1919, iar in 1920 se muta la Paris. In aceasta perioada apar, in 1916, romanul Portret al artistului la tinerete (A Portrait of the Artist as a Young Man), dupa ce fusese publicat in foileton in revista The Egoist, si in 1918 piesa Exiles. Din cauza vederii tot mai slabe, Joyce face eforturi titanice sa scrie. In 1922, chiar de ziua lui, vede lumina tiparului monumentalul Ulise (Ulysses), salutat la aparitie ca o opera de geniu de T.S. Eliot si Hemingway. In 1923 incepe sa lucreze la Finnegan's Wake, care va fi publicat in 1939. In 1931 se casatoreste cu Nora Barnacle. La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial scriitorul se refugiaza la Zürich, unde moare pe 13 ianuarie 1941, lasand in urma o opera definitorie pentru literatura moderna.